Migrena

Migrena este în general o durere de cap moderată sau severă resimțită ca o durere pulsatilă pe o parte a capului (unilateral). Majoritatea persoanelor cu migrenă au simptome asociate precum starea de rău și sensibilitatea crescută la lumină și sunet. Migrena este o problemă de sănătate frecventă, afectând 1 din 5 femei si 1 din 15 bărbați. Migrenele debutează în general în tinerețe.

Despre

Migrenele îți pot influența semnificativ calitatea vieții și te pot împiedica să îți desfășori activitățile cotidiene normale. Unele persoane au nevoie să stea în pat timp de câteva zile până ce migrena trece. Atacurile migrenoase se agravează în timp, însă, pentru majoritatea persoanelor, acestea se pot îmbunătăți după mulți ani.

Exista mai multe tipuri de migrenă, precum:

  • Migrena cu aură – există semne de alarmă specifice chiar înainte de debutul migrenei, precum flash-uri luminoase.
    Migrena fără aură – este cel mai frecvent tip, în care migrena se produce fără semne de alarmă specifice.
    Migrena cu aură fără durere de cap, cunoscută ca migrenă silențioasă – sunt experimentate aura sau alte simptome ale migrenei, însă nu apare durerea de cap.

Unele persoane au frecvent migrene, până la câteva pe săptămână, în timp ce altele au migrenă ocazional. Este posibil să treacă și câțiva ani între atacurile migrenoase.

Cum recunoaștem migrena?

Migrena poate provoca durere pulsatilă, de obicei pe o parte a capului. Este frecvent însoțită de greață, vărsături și sensibilitate extremă la lumină și sunete. Atacurile migrenoase pot dura de la câteva ore la câteva zile, iar durerea poate fi atât de severă încât interferează cu activitățile tale obișnuite.

În cazul unor persoane, un simptom de alarmă cunoscut sub denumirea de aură se produce înainte sau împreună cu cefaleea. Aura poate însemna tulburări de vedere, amorțirea unei jumătăți a feței, brațului sau piciorului ori dificultăți în vorbire.

Cand să ceri sfatul medicului

Migrenele sunt frecvent subdiagnosticate și rămân netratate. Dacă prezinți semnele și simptomele unei migrene, ține un jurnal al acestor episoade, în care să notezi și tratamentul pe care îl iei. Ulterior, fă-ți o programare la medic pentru a discuta aceste aspecte. Chiar dacă ai un istoric de cefalee, mergi la medic dacă simptomele se modifică sau le resimți brusc diferit.

Mergi la medicul de familie dacă ai migrene frecvente (peste 5 zile pe lună) sau simptome severe ale migrenei.

Analgezicele simple, precum acetaminofen sau ibuprofen, pot fi eficiente pentru migrenă. Încearcă să nu folosești doza maximă de obicei, deoarece îți va fi mai greu în timp să tratezi durerea de cap.

Când să mergi la camera de gardă

Apelează de urgență 112 sau roagă pe cineva să facă asta dacă:

  • Te confrunți cu paralizie sau slăbiciune la unul sau la ambele brațe sau pe o parte a feței.
    Începi să vorbești nedeslușit.
    Ai o durere bruscă de cap care rezultă în durere severă pe care nu ai mai simțit-o niciodată.
    Ai o durere de cap însoțită de temperatură crescută (febra), gât înțepenit, confuzie mentală, convulsii, vedere dublă și eritem.
    Ai cefalee după un traumatism la cap, în special dacă cefaleea se agravează.
    Te confrunți cu durere de cap cronică, care se agravează după ce tușești, la efort sau în urma unor mișcări bruste.
    Ai cefalee nouă după vârsta de 50 de ani.

Aceste simptome pot fi semnul unei afecțiuni mai severe, precum accidentul vascular cerebral sau meningita, și ar trebui să te vadă medicul cât mai curând posibil pentru a stabili un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Cauze

Cauza exactă a migrenelor este necunoscută, însă se crede că sunt rezultatul activității cerebrale anormale care afectează temporar semnalele nervoase, substanțele chimice și vasele sanguine din creier. Nu se cunoaște cu exactitate ce anume determină aceste modificări în activitatea cerebrală, însă este posibil ca genele să te predispuna la migrene, ca urmare a unui trigger specific, dar și ca o consecință a unor factori de mediu.

Există studii în derulare privind rolul serotoninei (hormonul fericirii) în migrene. Și alți neurotransmițători pot să aibă un rol în declanșarea durerii, inclusiv peptida calcitonină asociată cu genele (CGRP).

Aproximativ jumătate dintre persoanele care au migrenă au, de asemenea, o rudă apropiată care are această afecțiune, ceea ce sugerează că și genele au un rol în apariția acestei afecțiuni.

Unele persoane consideră că atacurile migrenoase sunt asociate cu anumiți factori declanșatori, care pot fi:

  • Debutul perioadei menstruale
  • Stresul
  • Oboseala
  • Consumul anumitor alimente sau băuturi

Factori de risc

Anumiți factori te predispun la migrene. Aceștia pot fi:

  • Istoricul familial. Dacă ai în familie o rudă care se confruntă cu migrene, există posibilitatea să dezvolți și tu migrene.
  • Vârsta. Migrenele pot debuta la orice vârstă, deși cel mai frecvent apar în adolescență și ating un vârf în jurul vârstei de 30 de ani, după care, treptat, devin mai puțin severe.
  • Genul. Femeile au un risc de trei ori mai mare să sufere de migrene.
  • Modificări hormonale. În cazul femeilor care au migrene, cefaleea poate debuta chiar înainte sau imediat după instalarea menstruatiei. Migrenele se ameliorează în general după menopauză.

Complicații

Administrarea de analgezice combinate timp de mai mult de 10 zile pe lună, pe o perioadă de trei luni, sau în doze mari poate declanșa durere de cap ca urmare a abuzului medicamentos. Același lucru se întâmplă și dacă iei aspirină sau ibuprofen mai mult de 15 zile pe lună sau triptani, sumatriptani ori rizatriptani timp de mai mult de 9 zile pe lună. Abuzul de medicamente care ameliorează cefaleea poate crea un cerc vicios, declanșând migrene.

Migrenele sunt asociate cu un risc în creștere în ceea ce privește atacurile ischemice (accident vascular cerebral) și un risc scăzut în ceea ce privește problemele de sănătate mentală (depresie, tulburare bipolară, anxietate, tulburare de panică).

Simptome

Principalul simptom al migrenei este de obicei durere intensă pe o parte a capului. Durerea este de obicei moderată sau severă, cu senzație pulsatilă, care se agravează la mișcare și te împiedică să îți desfășori activitățile normale. În anumite cazuri, durerea se poate produce pe ambele părți ale capului și îți poate afecta fața sau gâtul.

Migrenele, care debutează frecvent în copilărie, adolescență sau tinerețe timpurie, pot avansa în patru stadii: prodrom, aură, atac și post-drom. Nu toți cei care se confruntă cu migrenă parcurg toate stadiile.

Alte simptome

Alte simptome frecvent asociate migrenei sunt:

  • Senzație de rău
  • Stare de rău
  • Sensibilitate crescută la lumină și sunet, de aceea numeroase persoane cu migrenă doresc să se odihnească într-o încăpere liniștită și întunecoasă

Unele persoane mai experimentează ocazional simptome precum:

  • Transpirație
  • Dificultate la concentrare
  • Senzație de prea cald sau prea rece
  • Durere abdominală
  • Diaree

    Nu toate persoanele cu migrenă experimentează aceste simptome, iar unele persoane le pot experimenta fără să aibă durere de cap.

    Simptomele migrenei durează de obicei între 4 ore și 3 zile, deși te poți simți foarte obosit până la 1 săptămână după episodul migrenos.

    Stadiile migrenei

    Migrenele se dezvoltă în general în etape distincte, deși nu toate persoanele trec prin toate aceste etape:

    1. Etapa prodromală (înainte de durerea de cap) – apar modificări de dispoziție, nivel de energie, comportament și poftă de mâncare care se produc timp de câteva ore sau zile înainte de atacul migrenos. Te mai poți confrunta cu sete crescută, nevoie crescută de urinare sau constipație.

    2. Etapa aurei – apar de obicei probleme de vedere, precum flash-urile luminoase sau petele, care durează între 5 minute și 1 oră. Vezi mai jos efectele aurei.

    3. Etapa durerii de cap – apare, de obicei, o durere pulsatilă pe o parte a capului, însoțită frecvent de stare de rău, vărsături sau sensibilitate extremă la lumină și la sunete puternice, care durează între 4 și 72 de ore.

    4. Etapa rezoluției (post-dromală) – apare când durerea de cap și celelalte simptome se atenuează, deși te simți obosit multe zile după. Mișcările bruște ale capului pot readuce durerea pentru scurt timp.

    Simptomele aurei

    În jur de 1 din 3 persoane cu migrenă prezintă simptome de alarmă temporare, precum aura, înainte de migrenă. Acestea pot fi:

    • Probleme de vedere, precum flash-uri luminoase, modele în zig-zag sau pete.
    • Amorțeală sau senzația de furnicătura – de obicei debutează într-unul dintre brațe și urcă până afectează fața, buzele și limba.
    • Amețeală sau lipsă de echilibru.
    • Dificultăți în vorbire.
    • Pierderea cunoștinței – neobișnuit.

    Simptomele aurei se dezvoltă de obicei în decurs de 5 minute și durează până la 1 oră.

    Unele persoane pot experimenta aura urmată doar de o durere de cap blândă sau fără durere de cap.

    Factori declanșatori

    Există numeroși factori declanșatori (triggeri) posibili – hormonali, emoționali, fizici, alimentari, de mediu și medicali. Acești triggeri sunt individuali, însă poate fi de ajutor să ții un jurnal pentru a identifica un anumit trigger.

    Modificări hormonale

    Unele femei experimentează migrenele în jurul perioadei menstruale, posibil din cauza modificărilor nivelurilor hormonale ale estrogenului în această perioadă. Acest tip de migrenă se produce de obicei cu 2 zile înainte de menstruație și la 3 zile după încheierea menstruației. Unele femei experimentează migrenele doar în această perioadă, de aici denumirea de migrenă exclusiv menstruala.

    Însă marea majoritate a femeilor le experimentează și în alte momente, de aici denumirea de migrenă cu asociere menstruala.

    Multe femei au remarcat că migrenele se atenuează după menopauză, deși menopauza poate declanșa migrenele sau le poate agrava la unele femei.

    Triggeri emoționali:

    • stres
    • anxietate
    • tensiune
    • șoc
    • depresie
    • entuziasm

    Triggeri fizici:

    • oboseală
    • somn deficitar
    • lucrul în ture
    • postura greșită
    • tensiune la nivelul gâtului sau umerilor
    • schimbare de fus orar
    • hipoglicemie
    • exerciții intense (dacă nu ești obișnuit cu ele)

    Triggeri alimentari:

    • mese amânate sau neregulate
    • deshidratare
    • alcool
    • produse pe bază de cofeină, precum ceai sau cafea
    • anumite alimente, precum ciocolata și citricele
    • alimente care conțin substanța denumită tiramină, care se găsește în carnea afumată, în produsele mucegăite, heringi murați, pește afumat și anumite brânzeturi (precum cheddar, stilton și camembert)

    De asemenea, alimentele care au fost depozitate la temperatura camerei și nu au fost refrigerate sau înghețate, au niveluri ridicate de tiramină.

    Triggeri de mediu:

    • lumină puternică
    • ecrane intermitente, precum cel al televizorului sau al computerului
    • fumatul (sau încăperile în care s-a fumat)
    • zgomotele puternice
    • schimbările climatice, precum schimbările în privința umidității sau temperaturile foarte scăzute
    • mirosurile puternice
    • atmosfera încărcată

    Medicamentele:

    • Unele medicamente pentru insomnie
    • Pilulele contraceptive combinate
    • Terapia de substituție hormonală, folosită uneori pentru a ameliora simptomele asociate menopauzei

    Diagnostic

    Nu există un test specific pentru a diagnostica migrenele. Pentru a stabili diagnosticul adecvat, medicul trebuie să identifice tiparele durerilor de cap recurente împreună cu simptomele asociate. Migrenele pot fi imprevizibile, acestea se pot produce în lipsa altor simptome. Obținerea diagnosticului corect poate să dureze.

    Tratament

    Tratamentul este specific formelor diferite de migrenă, existând scheme terapeutice atât pentru episoadele de atac migrenos, cât și pentru formele mai simple – medicație de acut și medicație de întreținere. Dintre medicamentele care ameliorează simptomele, acestea pot fi:

    • Analgezicele
    • Triptanii (agonistii ai receptorilor 5-HT1)
    • Antiemeticele

    În timpul unui atac migrenos, multe persoane spun că de ajutor sunt dormitul sau statul la orizontală într-o cameră întunecoasă.

    Alte tratamente pot fi:

    • Stimularea magnetică transcraniană – presupune aplicarea unui dispozitiv pe cap, care să transmită pulsuri magnetice prin piele. Nu se cunoaște cu exactitate felul în care TMS funcționează în tratarea migrenelor, însă studiile arată că folosirea acestei metode la debutul migrenei poate reduce severitatea acesteia.

    În ceea ce privește tratamentul pentru gravide și femei care alăptează, tratamentul anti-migrenos cu medicamente ar trebui limitat cât de mult posibil. Întreabă medicul despre metodele eficiente în cazul tău.

    Prevenție

    Există câteva metode prin care poți reduce riscul de a experimenta migrenele. Una dintre cele mai bune este recunoașterea triggerului și evitarea acestuia. De ajutor îți poate fi jurnalul de migrenă – pentru stabilirea diagnosticului, poate fi de ajutor să ții un jurnal timp de câteva săptămâni în care să ții evidența atacurilor migrenoase. Notează detalii care să cuprindă:

    • Data
    • Ora
    • Ce făceai la momentul în care migrena a debutat
    • Cât a durat atacul
    • Simptomele pe care le-ai experimentat
    • Ce medicamente ai luat (dacă ai luat)

    Dacă bănuiești că un anumit factor declanșator îți provoacă migrenele – poate fi vorba de stres sau de un anume aliment sau băutură – evitarea acestuia poate reduce riscul declanșării migrenelor.

    De ajutor mai sunt menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă exercițiu fizic regulat, somn suficient și alimentație corespunzătoare, precum și hidratarea optimă și limitarea aportului de cofeină și alcool.

    Dacă migrenele sunt severe sau ai încercat să eviți posibilii triggeri (factori declanșatori) și tot experimentezi simptomele migrenei, mergi la un consult pentru a primi tratamentul adecvat pentru a preveni atacurile ulterioare.

    Surse de informație:
    www.nhs.uk
    www.mayoclinic.org

    Postări recente